Rezolvări ale subiectului I de bacalaureat la istorie

Mihai-Viteazul-c-900x675

Dacă până acum v-am venit în ajutor ( sperăm noi ) cu lecția de gramatică, unde am sintetizat informații esențiale pentru elevii claselor de gimnaziu ( în special pentru cei care urmează să susțină examenul de Evaluare Națională ), astăzi ne-am dori să vă oferim câteva sugestii în legătura cu rezolvarea subiectului de bacalaureat la istorie.

Disciplina istorie are statutul de disciplină oblogatorie pentru elevii de la profil uman ( Științe sociale, Filologie ). Subiectul de bacalaureat este alcătuit din trei mari subiecte, care tratează evenimente istorice majore din istoria românilor și, într-o oarecare măsură, din istoria universală.

În ceea ce privește exercițiile care pot fi rezolvate exclusiv prin raportare la textele-suport, acestea sunt extrem de accesibile, atât timp cât informațiile sunt parcuse cu atenție. Pentru a vă oferi un exemplu în acest sens, vom lucra aplicat pe subiectul din vara anului 2021:

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În deceniile patru și cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăți și organizații
revoluționare din Moldova, Țara Românească și Transilvania au încercat să ofere soluții concrete
rezolvării problemelor fundamentale ale națiunii române […]. Treptat, s-a generalizat convingerea
că singura cale de rezolvare a acestora […] era tactica insurecțională, revoluționară. Prin circulația
intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința
publică. Ca urmare, în primăvara anului 1848, […] elita românească era pregătită ideologic să
declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. […] Deși Revoluția de la 1848-1849
a fost o manifestare a întregii națiuni române, datorită condițiilor specifice din fiecare provincie ea
nu a izbucnit simultan și nici nu a cunoscut […] desfășurări identice.
Regimul personal al domnului Mihail Sturdza și vecinătatea Rusiei nu au favorizat
declanșarea unei insurecții generale în Moldova. Revoluția a debutat la Iași în data de 27 martie
1848, printr-o adunare destul de modestă. […] Documentul a fost intitulat Petiția proclamațiune a
boierilor și notabililor Moldovei, un rol important în definitivarea lui având poetul Vasile Alecsandri.“
(I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)
B. „Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârșitul lunii martie, în Țara
Românească s-a desfășurat o revoluție în înțelesul propriu al cuvântului, care avea să dureze un
răstimp de trei luni, pe plan intern ea dovedindu-se victorioasă, numai intervenția armată străină
ducând în cele din urmă la sfârșitul ei. […] La 9 iunie 1848 revoluția se declanșează la Islaz […],
formându-se primul guvern revoluționar […]. Se lansează aici principalul document […] al revoluției,
Proclamația de la Islaz […].
Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical
schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» […], responsabilitatea
miniștrilor, modernizarea administrației […]. În domeniul drepturilor și libertăților cetățenești se
prevedeau: desființarea rangurilor și privilegiilor; egalitatea de drepturi politice; egalitatea la plata
impozitelor; desființarea cenzurii; dreptul la cuvânt și la întruniri […]. O deosebită importanță avea
[…] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire. Era […] o
prevedere care viza unele dintre problemele majore ale revoluției, problema agrară, de a cărei
rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluție și, într-un fel, soarta revoluției.“
(N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

  1. Numiţi domnitorul precizat în sursa A. 2 puncte
  2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la problema agrară. 2 puncte
  3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
  4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că programul revoluționar
    conține prevederi referitoare la reorganizarea domniei. 3 puncte
  5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
    fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

Aceste prime 5 cerințe nu necesită o cunoaștere efectivă a materiei, ci doar lecturarea celor două texte. Astfel, la exercițiul 1 este suficient să răspundem cu Mihail Sturdza, orientându-ne după informația din sursă ( Regimul personal al domnului Mihail Sturdza ). Pentru exercițiul 2, vom selecta citatul direct din text, căutând cuvintele-cheie din cerință – problema agrară -, problema agrară, de a cărei rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluție. La exercițiul al treilea, sintagma spațiu istoric se poate referi atât la un oraș, cât și un stat, un imperiu etc. Este important să selectăm spații care apar în ambele surse prezentate : Moldova și Țara Românească.

Punctul 4 presupune aceeași atenție la cuvintele-cheie din enunț ( reorganizarea domniei, programul revoluționar ). În acest mod, identificăm informația în sursa B ( Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» ). În cele din urmă, vă cerem să fiți foarte atenți la exercițiul 5 ( cauză-efect ), dat fiind punctajul mare care îi revine acestuia. Cauza este identificată având conectori precum: pentru că, întrucât, deoarece, dat fiind, din cauza, datorită, verbe la gerunziu (forma în -nd ), iar efectul prin: prin urmare, deci, așadar, astfel, în acest mod, de aceea. Cele două informații vor fi selectate din sursa precizată cu ghilimele.

Astfel, o variantă de rezolvare pentru punctul 5 constă în:

Cauză: „datorită condițiilor specifice din fiecare provincie

Efect: „nu a izbucnit simultan și nici nu a cunoscut […] desfășurări identice.

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest